Primul Război Mondial e consemnat în istoria Vrancei cu litere de aur. Aici se desfăşoară, din Zboina Neagră şi până în Valea Siretului, la Doaga, Muncelu, Cireşoaia, Străoane, Panciu, Străjescu etc. luptele eroice din vara anului 1917, care au culminat cu marea bătălie de la Mărăşeşti.
Focşanii au fost centrul primelor instituţii ale noului stat unificat român – Comisia Centrală şi Curtea de Apel.Un alt reper istoric este Casa memorială Ion Roată, ţăran ales membru al Divanului ad-hoc, care a fost direct implicat în Unirea Principatelor Române.
În timpul Primului Război Mondial, în iulie-august 1917, Europa a repurtat primele victorii asupra Germaniei pe câmpurile de luptă de la Mărăşti şi Mărăşeşti, aici, în Vrancea. Aceste victorii au dus la desăvârşirea statului naţional unitar român la 1 Decembrie 1918.
Vrancea este locul cu cele mai importante memoriale şi mausolee ridicate în onoarea jertfei eroilor Primului Război Mondial: Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja şi Focşani. Ca semn de recunoaştere a sacrificiilor făcute de oraşul Mărăşeşti, în august 1917, guvernul francez i-a acordat, doi ani mai tarziu, Crucea de Război a Franţei.
După Marea Unire, odată cu efervescenţa vieţii culturale româneşti, determinată de noul stadiu de dezvoltare socio-economică în care păşise România Mare, Vrancea, prin oamenii săi de cultură şi ştiinţă afirmaţi pe plan naţional şi european, prin instituţiile sale de învăţământ şi de artă, s-a remarcat ca unul dintre centrele importante ale spiritualităţii româneşti.
Urmând cursul firesc al progresului societăţii omeneşti din ultima jumătate a secolului al XX-lea, prin dezvoltarea economică, prin extinderea urbanizării în principalele localităţi ale sale, prin dimensiunea şi varietatea fenomenului cultural, judeţul Vrancea a căpătat trăsăturile unui spaţiu românesc modern, realitate evidenţiată prin imaginea sa specifică ariei geografice, în care noul şi vechiul, prezentul şi trecutul formează un tot armonios şi expresiv.
Urmând cursul firesc al progresului societăţii omeneşti din ultima jumătate a secolului al XX-lea, prin dezvoltarea economică, prin extinderea urbanizării în principalele localităţi ale sale, prin dimensiunea şi varietatea fenomenului cultural, judeţul Vrancea a căpătat trăsăturile unui spaţiu românesc modern, realitate evidenţiată prin imaginea sa specifică ariei geografice, în care noul şi vechiul, prezentul şi trecutul formează un tot armonios şi expresiv.
